NAŞTERI

   Înregistrarea naşterii se face la primăria oraşului sau comunei în care s-a produs naşterea.

             Au obligaţia de a face declaraţia de naştere oricare dintre părinţi, iar dacă din diferite motive nu o pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la naştere sau personalului din unitatea în care au luat cunoştinţă despre naşterea unui copil.

            Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii copilului este de:           

•     15 zile de la data naşterii pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă
•     3 zile de la data naşterii pentru copilul născut mort    
•     24 de ore de la data decesului pentru copilul născut viu care a decedat înăuntrul termenului de 15 zile

            Dacă declaraţia a fost făcută după trecerea unui an de la data naşterii, actul de naştere se întocmeşte în baza hotărârii judecătoreşti, definitive şi irevocabile privind încuviinţarea înregistrării tardive, care trebuie să conţină toate datele necesare înregistrării.

           Înregistrarea naşterii copilului se face în baza declaraţiei verbale, prezentându-se următoarele documente:    

•   certificatul medical constatator al naşterii întocmit pe formular tip, care va trebui să poarte număr de înregistrare, dată certă, sigiliul unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului
•   certificatul de naştere şi actul de identitate al mamei şi al declarantului, dacă naşterea nu este declarată de mamă
•   certificatul de căsătorie al părinţilor copilului, dacă sunt căsătoriţi

CĂSĂTORII

 Actele necesare pentru încheierea căsătoriei

A. Actele de identitate

•  Buletin de identitate sau cărţi de identitate pentru cetăţenii români domiciliaţi în România.
•  Paşapoartele pentru cetăţenii români domiciliaţi în străinătate şi cetăţenii străini
•  Carnetele de identitate pentru persoanele fără cetăţenie

B. Certificate de naştere

  Se prezintă certificatele în original însoţite de câte o copie nelegalizată + timbre fiscale în valoare de 0,5 RON pentru fiecare copie.

  Cetăţenii străini care nu sunt născuţi în România, vor prezenta certificate de naştere în original însoţite de câte o copie tradusă în limba română, autentificată de un notar public. Foarte important!

C. Dovada desfacerii sau încetării căsătoriei anterioare

•  Hotărârea judecătorească de divorţ, definitivă şi irevocabilă
•  Certificatul de deces în original şi copie nelegalizată 

D. Certificatele medicale prenupţiale

    Se obţin de la o autoritate sanitară din România. Certificatele medicale prenupţiale au o valabilitate de 14 zile, interval de timp în care căsătoria trebuie să fie încheiată. Certificatele medicale prenupţiale vor purta menţiunea "SE POATE CĂSĂTORI".

E.  Certificat de cutumă

      Dovadă eliberată ori autentificată de misiunile diplomatice sau oficiile consulare acreditate în România, în cazul unui cetăţean străin, din care să rezulte că îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România, cu excepţia cetăţenilor statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau acorduri de asistenţă juridică, ce pot prezenta documente eliberate de autorităţile competente din ţările respective Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Slovacia, R.P.D. Coreană, R. Cuba, Franţa Iugoslavia, R.P. Mongolă, Polonia, Ungaria, Federaţia Rusă

F.      Aprobarea Ministrului Apărării Naţionale, a Ministrului de Interne, a Ministrului de Justiţie ori a conducătorilor serviciilor de stat specializate în domeniul apărării şi siguranţei naţionale, în cazul cadrelor militare active ofiţeri, maiştrii, subofiţeri care se căsătoresc cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română.

                                                                                                FOARTE IMPORTANT!

   Viitorii soţi se vor prezenta împreună în vederea înregistrării declaraţiei de căsătorie, cu actele menţionate mai sus.

   Este necesar ca cel puţin unul din viitorii soţi să aibă domiciliul sau reşedinţa din PESAC

   Vârsta minimă necesară pentru încheierea căsătoriei este de 18 ani. Pentru motive temeinice, minorul atât fata, cât şi băiatul care a împlinit vârsta de 16 ani se poate căsători în temeiul unui aviz medical, cu încuviinţarea părinţilor săi, ori după caz, a tutorelui şi cu autorizarea Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul pentru cei cu domiciliul în judeţul Timiş, la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş, cu sediul în Timişoara, Piaţa Regina Maria nr. 3 . Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitatea de a-şi manifesta voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă. Dacă nu există nici părinţi, nici tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti. Menţionăm faptul că autorizarea dată de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului este documentul de bază care va fi depus la dosarul de căsătorie, împreună cu celelalte acte solicitate de prevederile art. 4 din Legea 4/1953 Codul Familiei şi ale art. 28 şi 33 din Legea 119/1996, privind actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

   Căsătoria se poate încheia la expirarea termenului de 10 zile de la data înregistrării declaraţiei, termen în care se include atât ziua când a fost făcută declaraţia de căsătorie, cât şi ziua în care se oficiază căsătoria.

   La oficierea căsătoriei este obligatorie prezenţa a doi martori, persoane majore, având asupra lor actele de identitate.

DECESE

                Înregistrarea decesului

Actul de deces se întocmeşte la primăria oraşului ori comunei în a cărei rază teritorială s-a produs decesul, pe baza declaraţiei verbale făcute de către membrii familiei decedatului, iar în lipsa acestora de către, vecini,, medicul sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul.

Declararea decesului se face în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei.

Când decesul se datorează unei sinucideri, unui accident sau altor cauze violente precum şi în cazul găsirii unui cadavru, declaraţia se face în termen de 48 de ore, socotit din momentul decesului sau al găsirii cadavrului.

În astfel de cazuri, înregistrarea se face pe baza certificatului medical constatator al decesului şi a dovezii eliberate de poliţie sau de parchet.

În cazul în care decesul nu a fost declarat în termen, întocmirea actului de deces se face cu aprobarea parchetului.

O dată cu declaraţia de deces, declarantul va depune următoarele acte:

•     certificatul medical constatator al decesului, întocmit şi semnat de medicul sau cadrul mediu sanitar care a făcut constatarea în care trebuie consemnată cauza decesului
•     actul de identitate al celui decedat
•     livretul militar sau adeverinţa de recrutare, după caz, pentru persoanele supuse obligaţiilor militare
•     certificatul de naştere al decedatului
•     actul de identitate al declarantului

Întocmirea actului de deces, în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive de moarte, se face din oficiu sau la cererea persoanei interesate, după caz, la autoritatea administraţiei locale de la:

•     locul de naştere al celui declarat mort
•     domiciliul celui declarat mort, în cazul când actul de naştere a fost întocmit la autorităţile locale din străinătate
•     domiciliul persoanei care a solicitat declararea judecătorească a morţii, în situaţia în care locul naşterii şi domiciliul decedatului nu sunt cunoscute
  
  

  Eliberarea certificatelor de Stare Civilă la cerere        

  ·          în caz de pierdere, furt sau distrugere       

  ·          în baza hotărârii judecătoreşti sau a deciziilor administrative

  Certificatele de stare civilă se eliberează la cerere persoanei îndreptăţite, pe baza înregistrărilor şi a menţiunilor înscrise în registrele de stare civilă.

  Certificatele de stare civilă se eliberează numai cetăţenilor care posedă act de identitate. Cetăţenii care nu au acte de identitate vor fi îndrumaţi să solicite mai întâi la Serviciul de Evidenţă a Persoanelor de care aparţin, eliberarea unei cărţi de identitate provizorii.

  Cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate şi cetăţenilor străini ale căror acte de stare civilă sunt înregistrate în ţară li se vor elibera certificate pe baza paşaportului.

  Persoanele care au domiciliul în alte localităţi decât cele în care sunt păstrate registrele de stare civilă şi nu se pot deplasa personal pentru a obţine certificatele de stare civilă, vor adresa cererea primăriei în raza căreia au domiciliul sau reşedinţa, indicând localitatea unde se găseşte actul respectiv şi datele de stare civilă, pentru identificarea actului cu procură specială.

          Procura specială poate fi autentificată:            

  ·          în ţară de un notar public

  ·          în străinătate, la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din statul de reşedinţă sau la un notar public străin, cu apostilă, conform Convenţiei de la Haga.

  Certificatul de naştere se eliberează numai titularului actului.

  Pentru copiii minori, care nu au acte de identitate, precum şi pentru cei puşi sub interdicţie, certificatul de naştere se eliberează părintelui sau reprezentantului legal.

  Certificatul de căsătorie se poate alibera unuia dintre soţi.

  Certificatul de deces se eliberează membrilor familiei sau altor persoane îndreptăţite.

  Persoanele cu domiciliul sau cu reşedinţa în străinătate, a căror naştere şi/sau căsătorie a fost înregistrată în România, pot solicita eliberarea certificatului de naştere/căsătorie şi prin împuternicit cu procură specială.

  Cererile pentru procurarea de certificate de stare civilă din străinătate se soluţionează de către Ministerul Afacerilor Externe - Direcţia Relaţii Consulare.

Transcrierea certificatelor de stare civilă întocmite în străinătate

Actele de stare civilă ale cetăţenilor români, întocmite în străinătate, la autorităţile locale competente, se transcriu, obligatoriu, în registrele de stare civilă române, în termen de 6 luni de la întoarcerea în ţară sau de la primirea din străinătate, a certificatului ori extrasului de stare civilă.

Cererea de transcriere, se adresează primăriei localităţii în raza căreia îşi are domiciliul solicitantul, însoţită de următoarele acte:            

·          certificatul  extrasul în original;

·          fotocopie xerocopie   a acestuia;           

·          traducerea în limba română, autentificată de un notar public sau de oficiul consular român;     

·          documente justificative pentru completarea unor rubrici care nu au fost completate în certificatul original de exemplu: lipsa datei naşterii soţilor, a rubricilor privind părinţii acestora, nemenţionarea numelui soţilor după căsătorie, etc. .

Documente justificative pot fi:

·          certificatul de naştere

·          adeverinţa din care să rezulte numele după căsătorie sau declaraţia soţilor la notar sau oficiul consular

·          sentinţa de divorţ rămasă definitivă pentru cei care au mai fost căsătoriţi

·          copia cărţii de identitate, paşaportul

Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot cere transcrierea, direct sau prin împuternicit cu o procură specială autentificată în ţară de un notar public, iar în străinătate, de oficiul consular român din statul de reşedinţă sau la notar cu apostilă conform Convenţiei de la Haga .

În acest caz, cererea se depune la primăria localităţii în raza căreia au avut ultimul domiciliu, iar dacă nu au avut vreodată domiciliul în România, la Primăria Sectorului 1 Bucureşti, unde se va efectua transcrierea certificatului.

După înregistrarea cererii, aceasta se înaintează prin Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timiş, la Inspectoratul Naţional de Evidenţă a Persoanelor Bucureşti, care va dispune asupra transcrierii.

                                                                                   FOARTE IMPORTANT !

        Toate documentele administrative emise de autorităţile străine ce vor fi prezentate pentru a fi înregistrate în registrele de stare civilă, vor trebui să îndeplinească următoarele condiţii:

·          documentele eliberate de instituţii ale statelor semnatare ale Convenţiei de la Haga din 5/10/1961 vor fi în mod obligatoriu apostilate

·          sunt scutite de supralegalizare sau apostilare, documentele emise de statele cu care România a încheiat tratate, acorduri sau convenţii bilaterale de asistenţă juridică în materie civilă sau de dreptul familiei

·          documentele care nu se regăsesc în primele două situaţii, vor fi în mod obligatoriu supralegalizate, în conformitate cu prevederile articolului 162 din Legea 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.