Jocul
„Calusarul” a fost adus si incetatenit in Pesac cu peste 100 de ani in
urma de catre minunatul invatator Miclosi, din zona Chisinau-Crisului.
Participand
cu formatia la mai multe concursuri si intruniri cu alte formatii,
primii vatafi de atunci au adaptat unele figuri de la cateva formatii
cu care s-au intalnit in Banatul Iugoslav.
Datinile
si obiceiurile vechi ale poporului nostru de pe aceste meleaguri, cu o
istorie atat de zbuciumata s-au pastrat si transmis cu sfintenie din
generatie in generatie de catre oamenii iubitori de obiceiurile
stravechi care nu le-au lasat sa se piarda undeva in negura vremurilor.
De-a
lungul anilor echipa de „Calusari” a participat la toate spectacolele
desfasurate la Caminul Cultural unde se juca in mijlocul salii, iar
spectatorii randuiti pe margini, saltau in rand cu ei.
„Frumoase-s jocurile noastre
Care se vad la sarbatori
Si scaparand scantei din stele
Le joaca fete si feciori.
Iar stelele-s ca apa lina
Sau cum e plopul cand adie
In calea blandului zefir.
Trageti, cu foc, lautari
Faceti loc la ...Calusari!”
Fiecare
figura are numele sau specific, legat de ocupatiile si indeletnicirile
omului trudit de la tara care a stiut sa impleteasca in mod armonios
cantecul si jocul cu munca pe ogoare si de faurire a uneltelor sale de
munca: secera, burghiul, tesuta, zdreanta darza , cuiul, varf-calcai,
peste picior, stearsa, ingenuncherea.
In
anii cruzi de razboi acesti viteji „Calusari” au pastrat obiceiul
nealterat, desi unii dintre ei au luptat pe campul de batalie, iar
altii si-au dat viata pentru patria strabuna.
In acele vremuri „Calusarii” intrau in scena cu drapelul „TRICOLOR” in frunte purtat de vataf.
Versurile care-i imbarbatau pe „Calusari” si pe toti locuitorii din Pesac in anii razboiului sunau asa:
„June romane,
Rogu-te spune
Cu arma-n mana
Unde-ai plecat?”
„Frate romane,
Plec in batalie,
Scumpa mea glie
Voi apara!”
" Cinste celor care, urmasi fiind ai acestor inimosi dansatori, patrunsi de frumusetea datinilor strabune, vor continua sa duca mai departe, prin noi si noi generatii de copii si tineri, obiceiul stramosesc de care fiecare pesacan este atat de mandru. "




14°C